O APARIŢIE EDITORIALĂ: LIVIA COROI, „AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ÎN MEMORIA VETERANILOR DIN ZONA BRAD, JUDEŢUL HUNEDOARA. INTERVIURI”

ImageFascinaţia celui de-al doilea război mondial se manifestă de generaţii printre pasionaţi. După 1989, beneficiind de o libertate sporită de exprimare şi de acces la informaţii, mulţi am căzut sub puterea ei. Pentru cei neinteresaţi, în schimb, războiul apare din ce în ce mai mult ca o realitate îndepărtată, difuză, care pâlpâie tot mai palid, însă cu încăpăţânarea unui SOS. Aproape nebăgaţi în seamă, scoşi periodic din „lada cu vechituri a istoriei” şi expuşi ca nişte amulete menite a convinge mulţimile de respectul autorităţilor faţă de înaintaşi – în fapt, unelte involuntare ale unui cinic exerciţiu de legitimare, veteranii celui de-al doilea război mondial se sting. Dacă în anii ’90 sau la debutul anilor 2000 ceasul biologic încă îi mai îngăduia printre noi pe cei care au stat odată în tranşee, astăzi veteranul celui de-al doilea război mondial reprezintă un tip uman aflat în pragul extincţiei. Fiindcă timpul nu iartă.

Au apărut de curând la editura Argonaut două volume, semnate Livia Coroi – o încercare fericită de a captura memoria acestor oameni. Un consistent studiu introductiv, de aproximativ 160 de pagini, realizat din perspectiva demersului de istorie orală, întregeşte colecţia de mărturii. Deşi efortul este unul localizat în aria geografică a judeţului Hunedoara, învăţămintele cărţii sunt universale. De la încercările stângace ale asociaţiilor locale ale veteranilor de război, din anii ’90, de a edita astfel de mărturii, s-au scurs neliniştitor de mulţi ani. O tăcere apăsătoare s-a aşternut peste poveştile lor. Între timp, posedaţi de comunism şi anticomunism, am uitat să ne aplecăm asupra unui subiect cel puţin la fel de important, care precede experienţa de extrema stângă în România şi care, conform lui Ernst Nolte, îşi află originile într-un devastator „război civil european”, între comunism şi naţional-socialism. În acest context, lucrarea Liviei Coroi este cu atât mai salutară, cu cât integrează şi iradiază către cititori şi un segment al memoriei de război care acum stânjeneşte. Căci „aventura” României pe pământurile a ceea ce a fost până nu demult Uniunea Sovietică este supusă tot mai apăsat unei scoateri din context şi unui tezism contraproductiv. Va trebui să treacă încă mult timp ca să ne putem apleca fără reţinere asupra acţiunii soldatului român în Răsărit, asupra experienţei României în cel de-al doilea război mondial cu uşurinţa cu care o putem face, de pildă, asupra nu mai puţin sângeroaselor campanii galice ale lui Iulius Cezar. Comparaţie forţată? Doar un exerciţiu menit a înţelege că, în ceea ce mă priveşte, aprecierea unei lumi în afara coordonatelor sale reale ne poate conduce în eroare.

Însă această lucrare nu este doar una despre sacrificiu mai mult sau mai puţin voluntar, eroism sau dârzenie. Nu este una idilică. Este şi o carte despre suferinţă, despre regret, despre captivitate şi ruină. Soldaţi, caporali sau sergenţi, toţi evocă la unison dezastrul războiului.Image

Am reuşit să străbat „în diagonală” volumele. Stalingrad, Stepa Kalmukă, Cotul Donului, Caucaz, Donbas, Odessa, Marea de Azov, Kerci, Karasubasar, Nalcik, Simferopol, Istmul Perekop, Budapesta sau Munţii Tatra sunt tot atâtea cuvinte cheie care se regăsesc constant în mărturiile veteranilor. Puncte nevralgice pe harta războiului, s-au aşternut în calea înaintării şi retragerii soldaţilor români prin URSS, Ungaria sau Cehoslovacia. În prezent, le bântuie visele celor care vor mai fi rămas printre noi.

Voi continua printr-o lectură atentă, încordată, comparabilă, poate, doar cu lăcomia cu care ascultam relatările de război ale bunicilor. Unul, combatant în Răsărit, celălalt, în Apus. Pentru că, în definitiv, această carte este povestea bunicilor noştri.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Recenzii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s